„Țara riscurilor” – soluția prin care autoritățile speră să evite pagube mari la cutremur

Autoritățile sunt conștiente de proporția efectelor care ar urma unui cutremur puternic în țară astfel că au rezervat doar în București aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar speră să le evite cu jocuri educative și distractive numite „Țara riscurilor”

Astfel de jocuri au fost incluse într-un pachet de materiale informative, în condițiile în care cuantumul fondurilor alocate de la bugetul de stat și destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic este prevăzut să fie redus la jumătate, în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani, deși experții au atenționat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbușire în caz de cutremur.

Un document oficial arată că, la nivelul zonei de competență a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” al Municipiului București, sunt deja identificate aproximativ 300.000 de locuri destinate cazării persoanelor evacuate în caz de cutremur.

Conștientizând amploarea efectelor unui seism, autoritățile arată însă că unul dintre obiectivele prioritare ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență este crearea „culturii preventive și comportamentului proactiv în rândul comunității”, inclusiv prin materiale de informare preventivă precum o carte pentru copii intitulată „Cutremurul pe înțelesul tuturor”, modalități distractive pentru copii în a învăța cum să fie „prevenite dezastrele”, un joc interactiv sub forma unui info-chestionar denumit „Cutremurul”, jocuri cu caracter educativ denumite „Țara riscurilor. Să învățăm să prevenim dezastrele”, „Împreună” și „Supraviețuitorii cutremurului”, filme documentare, spoturi de informare preventivă cu întrebarea „Tu ți-ai consolidat locuința ?”.

Autoritățile au justificat de mai multe ori numărul extrem de redus al locuințelor consolidate prin refuzul proprietarilor de a accepta efectuarea lucrărilor, cu suportarea unor cheltuieli.

În același timp, însă, nu există nici bani suficienți alocați pentru aceste lucrări și nici toți proprietarii nu sunt contactați de către autorități pentru a începe consolidarea.

În luna octombrie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, afirma, la Pro TV, că, potrivit legii, nu are dreptul să oblige bucureștenii să accepte consolidarea locuințelor pe care le dețin și să se mute temporar din acestea, însă face demersuri la Guvern pentru modificarea legii.

El admitea că în Capitală au fost consolidate, în ultimii ani, doar 30 de clădiri cu risc seismic.

O lună mai târziu, directorul onorific al Institututului de Fizica a Pamântului, Gheorghe Mărmureanu, anunța că, potrivit analizelor, un cutremur „foarte adânc” ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei și mai puțin Capitala.

Tot atunci, Oprescu anunța că elevii și profesorii din București vor învăța cum să se comporte în caz de cutremur într-un „container special” care simulează seisme și care va fi „plimbat” prin toate unitățile de învățământ.

Un document prezentat de MEDIAFAX în luna mai prevede că fondurile de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic vor fi reduse la jumătate în următorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani.

Experiții în domeniu au atenționat de mai multe ori public că numeroase imobile, în principal din municipiul București, sunt în pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic.

Potrivit datelor oficiale, numai în Capitală sunt 112 clădiri înscrise în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public, construite între 1900 și 1950, corespunzând construcțiilor cu risc ridicat de prăbușire la cutremure, și alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite în intervalul 1824-1898.

Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate începând cu 1990.

Într-un document oficial redactat încă din 2006, experții tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes național, deoarece un potențial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și majorării numărului de imobile grav afectate de seisme.

În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în municipiul București, în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului.

La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pierderile pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este estimată la 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuințe, în București fiind 90% din victime și 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui număr de 1.570 de persoane, la care s-au adăugat 11.300 răniți, cauza principală fiind prăbușirea a 28 de clădiri înalte.